Capra cu trei iezi, repovestită de Ion Creangă în 1875, e povestea unei capre care își lasă cei trei iezi acasă și le cere să nu deschidă nimănui. Lupul îi păcălește pe cei doi mai mari; mezinul scapă ascuns în horn. Morala: ascultă sfatul părintelui și nu deschide oricui.
Povestea Caprei cu trei iezi, pe scurt
O capră are trei iezi și trebuie să plece după mâncare. Înainte să iasă, îi învață să nu deschidă ușa nimănui și le spune cum vor recunoaște glasul ei când se întoarce. Lupul aude totul, vine la ușă și le imită glasul mamei. Iedul cel mare și cel mijlociu, neascultători, deschid și sunt prinși; doar iedul cel mic, ascuns, scapă. Când capra se întoarce și află ce s-a întâmplat, îl pedepsește pe lup cu istețime.
(Repovestire pe scurt, în cuvinte proprii — textul integral al lui Creangă se găsește în culegerile de povești.)
Care e morala
Povestea spune copiilor două lucruri simple: ascultă sfatul părintelui și nu deschide ușa străinilor, oricât de prietenoși ar părea. E o lecție despre încredere, vigilență și consecințele neascultării — pe înțelesul celor mici.
De ce să le-o spui copiilor azi
Dincolo de morală, e o poveste din patrimoniul nostru: îi introduce copilului limbajul, ritmul și personajele folclorului românesc. Pentru părinții și bunicii care vor ca cei mici să crească cu poveștile copilăriei lor, Capra cu trei iezi e un punct de pornire bun.
Cum o re-joci cu copilul în plastilină
Poveștile se țin minte mai bine când copilul le reconstruiește cu mâinile. La joacă bună, atelierul din Iași, am proiectat un stamps-roller dedicat poveștii: o față cu cei trei iezi și lupul, o față cu obiectele-cheie (cheia, vatra, fântâna, copacul) și un peisaj cu munte și căsuță. Copilul apasă personajele în plastilină și „rejoacă" povestea pas cu pas — o activitate bună și pentru joaca fără ecrane.
Vezi Capra cu Trei Iezi și restul colecției Povești Românești.
Citește și pe blog: Cele mai frumoase povești românești, Punguța cu doi bani și Fata babei și fata moșneagului.